Lumina lină, poa’ să vină

Sâmbătă 23 februarie 2013, o zi de „nou început”. Am debutat în cadrul Cenaclului „Lumină Lină” din Sibiu, coordonat de Părintele Cătălin Dumitrean , la un eveniment cu o înaltă încărcătură emoţională.

Am avut ocazia să întâlnesc oameni care „dăruiau suflet” din suflet şi în mijlocul cărora m-am simţit mai apropiat de Dumnezeu şi de neamul românesc. Straiele noastre naţionale reprezintă ţinuta obligatorie, sau mai corect spus aproape obligatorie, întrucât cred că am fost singur care nu am fost îmbrăcat în costum naţional.

Intenţia mea este de a colabora în viitor cu acest Cenaclu şi evident, de a-mi îmbunătăţii repertoriul cu cântece patriotice şi nu numai, apropiate de fibra noastră naţională.

Să dea Dumnezeu să fie într-un ceas bun, iar „Lumina lină” să lumineze cât mai multe spirite şi caractere româneşti, că vorba aceea, „după mama, este ţara”.

În momentul în care voi avea şi „dovezi” privind debutul (imagini, filme) le voi prezenta.

Cu Pustai…laolaltă

Doamne, parcă aş scrie o scrisoare de dragoste. Dar nu este de dragoste, este mai mult decât atât. Stop…să mă adun. Da…este o scrisoare de recunoştinţă pentru prietenia sinceră. Stop…să mă adun.

Am mai scris chiar şi-un cântec…”cel mai tânăr antrenor, antrenor, antrenor „ care întotdeauna îl cântam din toată inima. Gata s-a terminat. Nu mai este nici tânăr… nici al Gazului Metan …şi cântecul trece la arhivă. Poate-l vom scoate de la naftalină peste vreo câţiva ani.

Şi am încercat să-l ridic acolo unde-i este locul. Şi mi-a spus blând că să stau liniştit, că nu este atât de simplu. Şi întradevăr nu a fost simplu, dar din păcate am stat şi liniştit. Pentru că meritam noi, medieşenii, să ne mândrim cu un altfel de „cetăţean de onoare”.

Şi purta tricoul cu Motto, ca să ne dovedească cât de mult ne preţuieşte. Sau chiar tricolorul la gât, ca să dovedească cât este de patriot. Şi spunea ceva „de lupii laolaltă” şi nu a fost înţeles şi nici crezut.

Şi pentru că orice proiect are un ciclu de viaţă, trebuia să se finalizeze şi acesta în vreun fel. Şi a venit momentul oportun. Să trec peste sentimentalisme şi să spun că, pe lângă caracterul dovedit de atâtea ori, Cristi are şansa să demonstreze şi să-şi demonstreze că este şi un bun profesionist.

Sunt convins că Pandurii a mai câştigat un număr de fani din Mediaş, că vom merge la Tg. Jiu să fim alături de Cristi şi de Eugen, iar peste ceva timp, vor reveni în „satul acesta unde e veşnic noapte”… şi-n „oraşul acesta asfaltat cu iluzii”.

Şi să închei cu un cântec care nu l-am tratat niciodată cu atenţia cuvenită. Acum este cântecul care se va cânta de foarte multe ori la Mediaş.
Mulţumescu-ţi Adi Beznă pentru această capodoperă.
Mulţumescu-ţi Cristi Pustai pentru că exişti.

Cu lupii laolaltă
Muzică şi versuri: Adi Beznă

În satul acesta unde e veșnic noapte
Nu mai e nici o oaie, să muncească la lapte,
În satul acesta unde e veșnic noapte,
Nu mai e nici o oaie, să muncească la lapte.
Iar noi,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii cu toții mergem în țara cealaltă.
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii cu toții mergem în țara cealaltă.
În oraşul acesta asfaltat cu iluzii
Şi copii adorm legănaţi de concluzii,
În oraşul acesta asfaltat cu iluzii
Şi copii adorm legănaţi de concluzii
Dar noi,
Cu lupii laolaltă
Cu lupii laolaltă
Cu lupii cu toții mergem în țara cealaltă,
În țara aceasta de scânduri vândute,
Taie-ți metrul cub de iubire și du-te,
În țara aceasta de scânduri vândute,
Taie-ți metrul cub de iubire și du-te.
Cu noi, cu toții,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii, cu toții, mergem în țara cealaltă.
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii, cu toții, mergem în țara cealaltă.
În lumea aceasta cu mulți Dumnezei,
Să ramânem cu unul, să nu fim ca și ei,
În lumea aceasta cu mulți Dumnezei
Să ramânem cu unul, să nu fim ca și ei,
Și noi,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii, cu toții, mergem în țara cealaltă,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii laolaltă,
Cu lupii, cu toții, mergem în țara cealaltă.
În viața aceasta, ca un tren fără haltă,
Să rămânem mereu, noi lupi, laolaltă,
În viața aceasta, ca un tren fără haltă,
Să rămânem mereu, noi lupi, laolaltă.
Cu toții,
Cu lupii laolaltă
Cu lupii laolaltă
Cu lupii cu toții mergem în viața cealaltă,
în viața cealaltă, în viața cealaltă.

Calitatea vieţii – domeniu de studiu individual

Se spune pe bună dreptate că învăţăm o viaţă-ntreagă şi „tot proşti” murim. Asimilarea a cât mai multe cunoştinţe, în termen cât mai scurt, este o nouă provocare a viitorului uman. Dacă ai putea să asimilezi câte sunt necesare pe lumea asta doar într-o viaţă, atunci poate că sloganul nu ar mai fi valabil. Dar, cu siguranţă dacă nu ne vom adapta acestei lumi şi nu vom învăţa în mod continuu şi permanent, nu vom avea o viaţă împlinită. Dezvoltarea personală, indiferent de vârstă, sex, naţionalitate, etc. , este o condiţie sine qua non a calităţii vieţii oamenilor.

Am învăţat un slogan şi nu ştiu de unde, care spune că , „Calitatea se regăseşte în detalii şi în atitudine”. Aş mai adăuga „Calitatea vieţii” se regăseşte în detalii şi în atitudine. Ca să traduc acest slogan, mi-ar lua foarte mult şi nu ştiu dacă aş putea fi destul de convingător. Un lucru pe care l-aş indica totuşi fiecăruia este de a ne focusa pe acest domeniu, care va devenii într-un viitor apropiat de mare interes. Managementul calităţii vieţii. Poate o materie de studiu în şcoala românească.

În ambiţia mea de a descoperi cât mai multe noutăţi ale acestei lumi, am găsit ceva foarte interesant şi foarte aproape de noi. Adică, „Direcţia Calitatea Vieţii” din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Imediat am corelat informaţiile şi m-am întrebat, oare o asemenea abordare în fiecare organizaţie ar fi plus valoare pentru firmă, pentru societate în general? Am avea cu toţii pensii nesimţite, spitalele noastre, etc.? Probabil că nu, dar cu siguranţă s-ar dezvolta mult mai mult motivarea şi fidelizarea personalului şi implicit creşterea performanţelor, iar în final calitatea vieţii. Potenţialul de îmbunătăţire, fără echivoc este interfaţarea cele două domenii, profesional şi personal.

De curând am intrat în posesia unei agende, numită „Agenda mea de geniu”, care îmi confirmă faptul că pentru a avea o viaţă împlinită cu nişte indicatori de calitate care să ne satisfacă (cum măsurăm satisfacţia ? evident în „clipe de fericire” ), trebuie să respectăm ciclul Deming, pe care l-am învăţat la cursurile de Management al Calităţii (Plan-Do-Check-Act). În concluzie, haideţi să învăţăm să ne conducem viaţa personală, întrucât până la urmă aceasta este chintesenţa existenţei noastre.

Întrucât blogul reprezintă un instrument foarte bun pentru sharuirea informaţiilor, vă recomand cu cea mai mare căldură să învăţaţi să vă manageriaţi viaţa, aşa cum ne învaţă cei de la Agenius. Site-ul lor se găseşte aici.

Reengineering-ul educaţiei

Va veni cât de curând timpul să învăţăm online, să avem colegi din toată lumea, să ne dezvoltăm mult mai rapid competenţele şi la o calitate mai ridicată. Sistemul de învăţământ trebuie reproiectat ţinând cont de tendinţele mondiale.
Aşa că, poftiţi în vagoane. Dacă pierdem trenul, pierdem şi războiul.
Ar fi frumos dacă conducătorii noştri ar stabili o viziune şi obiective educative pe termen scurt, mediu şi lung din care să nu lipsească „învăţământul online”.

Rămâneţi flămânzi. Rămâneţi nebuni.

Într-un sistem educaţional aflat în criză şi cu perspective puţine de „evoluţie”, filmuleţul cu discursul lui Steve Jobs poate fi un ajutor pentru acei dintre noi care încă „îşi caută calea”.  Adică vocaţia. 🙂


Din tot filmuleţul am ales trei fraze, cele mai importante din punctul meu de vedere şi anume :

  1. Trebuie să aflaţi ce iubiţi şi ce vă place;
  2. Timpul vostru este limitat, aşa că nu-l irosiţi trăind în locul altcuiva;
  3. Rămâneţi flămânzi, rămâneţi nebuni.

 
Fiecare poate avea altă părere în funcţie de propria percepţie despre valori, lume şi viaţă. Pentru ce-i care lecturaţi acest mesaj ar fi frumos să vă exprimaţi un punct de vedere. Adică care ar fi 3 afirmaţii pe care le consideraţi cele mai importante din discursul regretatului Steve ?

Mulţumesc ! 

 

Eu când vreau să zâmbesc, zâmbesc :)

Ce am sesizat eu ? Atunci când nu ne aflăm în campanii electorale,  comunicarea şi socializarea pe internet are o faţă mult mai umană. Suntem mult mai atenţi unul cu altul, suntem plini de compasiune, de dorinţă de a ajuta, de a scrie poezii, de a cânta, etc. Este o altă stare de spirit pe internet, o energie benefică vieţii pe pământ.

Ca să păstrez acest ton optimist şi plin de viaţă, care să ne inunde fiecare fibră, doresc să vă informez despre o iniţiativă a celor de la Colgate România şi promovat de prietenul blogerilor medieşeni, Cristian China Birta.

Mai multe informaţii, privind acest proiect găsiţi pe Blogul lui Cristian. http://chinezu.eu/2012/09/11/vreau-sa-gasesc-100-de-bloggeri-care-sa-zambeasca/

Vă doresc un car de zâmbete. 🙂