IpoTezele iubirii


A fii sau a nu fii. Pentru că fără…nu egzistăm.
Învăţând să fim, renunţăm de multe ori la mândria noastră, la noi, ne modelăm pentru scopuri comune. Dacă vrem să trăim…dacă nu, ne mulţumim cu supravieţuirea.
Cred că ipoteza corectă este că iubirea este direct proporţională cu capabilitatea fiecăruia de a renunţa la el, pentru alţii.
Ştiu că sunt subiectiv.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s