Paradoxuri ale postcomunismului

Paradoxuri ale postcomunismului

Tot ce putea fi mai bun inainte de 1989 era o paine alba, pufoasa si
eventual, calda. Tot ceea ce putea fi mai rau era o paine neagra, de
secara/graham, de care lumea era satula pana peste cap.

Tot ceea ce poate fi mai rau, pentru sanatatea omului capitalist din
anii 2000, o franzela pufoasa. Aceasta se transforma intr-o adevarata
bomba daca, Doamne pazeste!, mai e si calda. Tot ceea ce poate fi mai
bun pentru romanul capitalist postrevolutionar e o paine neagra, de
secara/graham, pentru care lumea se bate la magazin.

In „iepoca odioasa”, oamenii erau gata sa se calce in picioare pentru un
litru de lapte cu grasime, de la tarani. Laptele de la ICIL era
prelucrat si nu avea deloc grasime. Comunistii erau injurati pentru ca
scoteau totul din el.

Mai cumpara cineva astazi lapte cu mai mult de 1,5% grasime? Nu, pentru
ca face rau sanatatii. Romanii consuma cu cea mai mare placere laptele
cel mai slab si cel mai putin gustos, atunci cand nu prefera chiar
laptele de soia.

Carnea cea mai buna (si rara) era cea de porc, pe care o obtineai pe sub
mana, de la abator, sau de la o ruda cu casa si curte la tara . Lumea se
batea pe sorici si pe jumari si era, in schimb, satula de carnea de pui
si de pestele oceanic, din alimentara.

Mai nimeni nu se uita acum la carnea de porc. Puiul si pestele, insa,
da! Acestea sunt alimente usoare cu care se traieste bine.

Unul dintre motivele pentru care Ceausescu era injurat cel mai tare era
faptul ca taia curentul oamenilor.

Acum, intraga Romanie stinge, benevol, lumina de Ziua Pamantului. Stam
pe intuneric si ne simtim ecologisti. Mai mult, ni se recomanda sa
facem, pe cat posibil, economie de energie electrica, sa tinem aprinse
cat mai putine becuri, sa punem in functiune cat mai putine
electrocasnice. Nimic nu ni se pare mai firesc.

Regimul comunist era odios pentru ca ne limita anumite libertati. De
pilda, ne interzicea sa corespondam cu rudele sau cu prietenii din
strainatate.

Acum, cei care lucreaza in birourile corporatiilor nu mai pot coresponda
cu nimeni. Yahoo messengerul si yahoo emailul sunt interzise, cel putin
in timpul orelor de program. Iar programul nu tine, ca pe vremuri, doar
opt ore in special daca exista o concurenta intre departamente, cine
depaseste primul norma de afaceri. Multi angajati sustin ca aceste
restrictii sunt firesti. E normal sa li se interzica sa intretina
corespondente private, de ce sa piarda ei pretiosul timp al marelui
binefacator corporatist? Iar daca managementul citeste corespondenta de
serviciu a angajatilor, cu atat mai bine: conducatorii au dreptul sa ia
masuri pentru a asigura bunastarea perpetua a firmei, pentru a depista
elementele lenese si pentru a preintampina eventualele acte de sabotaj.

Omul comunist manca, de voie, de nevoie, dietetic, insa tanjea dupa o
mancare gustoasa.

Omul capitalist are la discretie mancarea gustoasa si si-o interzice. De
ce? Pentru ca tine la silueta si urmeaza indicatiile medicilor

Din proprie vointa, romanul postrevolutionar isi baga acum pe sub nas
painea neagra, lapte degresat si pui lesinati, isi opreste singur
curentul, renunta benevol la propriile drepturi, isi lasa corespondenta
la indemana sefilor si sustine sus si tare ca toate aceste lucruri sunt
cat se poate de firesti. Ba mai mult, ca privatiunile ii fac si o mare
placere!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s